luni, 24 martie 2014

Poezia unei zile la Casa Corpului Didactic Bistrița-Năsăud

Ziua Internaţională a Poeziei a fost una luminoasă, dinspre exterior spre interior, şi anul acesta la Bistriţa. Prin atenţia doamnei Margareta Pop, bibliotecarul Casei Corpului Didactic, frumuseţea creaţiei lirice a devenit un eveniment care a oprit risipirea timpului.

Lucruri subtile şi de bun gust au fost pregătite pentru oaspeţii poeziei în incinta bibliotecii CCD BN. Astfel, pe lângă gazda mai sus amintită, care a şi moderat întâmplările zilei, Ionela Nuşfelean a reuşit să surprindă publicul prin evantaiele multicolore (adevărate curcubeie lirice) constituite din poezii selectate cu grijă. În centrul spaţiului de dialog au fost aduse mănunchiuri poetice de câte şapte înmulţite de trei ori. Au existat şapte poeţi bistriţeni, şapte poeţi în devenire, şapte poeţi universali, fiecare dintre ei reprezentaţi de către o creaţie lirică. Toate acestea, însumate, au avut ca rezultat o „altă matematică”, Poezia însăşi.

Primii care au fost invitaţi să aducă poezia în scenă au fost poeţii bistriţeni. Victor Ştir, Menuţ Maximinian, Victoria Fătu-Nalaţiu, Mirela Orban, Andreea Gal au citit din creaţiile proprii şi au răspândit emoţie. Alţi doi poeţi, Olimpiu Nuşfelean şi David Dorian, au fost recitaţi de către două iubitoare de poezie, fiind prezenţi prin esenţa creaţiei lor, versul. Descinderea acestor poeţi în public a fost, aşa cum s-a şi spus, motiv de bucurie reciprocă: aceea a poetului care iese din carte şi îşi vede cititorul reacţionând la poezia spusă şi aceea a degustătorului de liric (ieşit din anonimat, căpătând o înfăţişare) care observă înfiorarea slujitorului versului. E bucuria atingerii poeziei vii, izvorând şi transmițându-se direct.

De la poeţii consacraţi au primit cuvântul poeţii în devenire, şapte elevi care prin versurile lor au arătat nu doar că tinerii mai ştiu să scrie (bine), dar şi că poezia se încăpăţânează să rămână mereu tânără. Chiar dacă hainele pe care aceasta din urmă le îmbracă se mai şi schimbă. Şi-au etalat frăgezimea şi fragilitatea „limbii poezeşti” Antonia Chiciudean, Antonius Chiciudean, Teodor Encean (toţi trei de la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”), Ioana-Ilinca Moldovan (Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare”), Roxana Deac (Liceul Tehnologic Lechinţa), Paula Suciu (Şcoala. Gimnazială „Avram Iancu”), Larisa Florea (Colegiul Tehnic „Grigore Moisil”), elevii bistriţeni fiind, de ani buni, şi membri ai cercului de creaţie literară la Palatul Copiilor. Nu doar că aceşti tineri poeţi au recitat cu suflet cald şi proaspăt, dar au făcut ca toţi cei prezenţi să rezoneze la melodia versurilor lor. O muzică a unor cuvinte simple, spuse însă copilăreşte. Căci aceasta este probabil minunea poeziei: de a te înfiora precum promisiunea primăverii.

Un moment aparte s-a dorit a fi şi oferirea unor preţioase „flori lirice” tuturor bibliotecarilor şcolari participanţi la eveniment. Astfel, organizatorii au dăruit poezii din creaţia Anei Blandiana, toate având autograful autoarei. Ca o încununare a frumosului, au fost recitate şi împărtăşite şapte dintre poeziile blandiene.
Finalul manifestării a coincis cu trecerea spre universalitatea poeziei. A fost un microrecital adunând laolaltă şapte poeţi universali susţinut atât de profesorii Ionela Nuşfelean, Ioan Sabin Mureşan şi Adrian Iliuţă, cât şi de elevii coordonaţi de aceştia. Din corola de minuni a poeţilor s-au numărat printre cei selectaţi Serghei Esenin, Rainer Maria Rilke, Shakespeare, Rabindranath Tagore, Sylvia Plath, J.L. Borges, Ana Blandiana. Alegerea Poetei noastre ca poet universal nu a fost deloc întâmplătoare, fiind un ambasador liric incontestabil, arătându-i-se o dublă preţuire: pe de o parte, pentru că ne aflăm în proximitatea zilei de naştere a locuitoarei „Patriei A4”, pentru afinităţile Micilor Blandieni Bistriţeni faţă de cea împreună cu care formează „Persoana întâi plural”, pe de altă parte.

Dezbaterea despre muzica din interiorul poeziei a închis, ca nişte coperte, prinosul de lirică vie care s-a revărsat în sala bibliotecii. Poezia este cea care reuşeşte să facă din cuvinte necuvinte, din gravitaţie levitaţie, din incolor curcubeu, din gălăgie melodie. Ea este motivul opririi noastre din iureşul nebun al vieţii şi ascultarea liniştii sufletului, ea este pauza albă şi tăcută dintre rânduri. Prin intermediul poeziei încetăm a avea „picioarele pe pământ”, începem să fim „cu capul în nori”. Şi, mai ales, începem să fim…
Iată de ce cred că 21 martie poate aduce un echilibru vieţilor noastre. Proza zilelor e mântuită de Poezia unei zile.
Pentru acest deosebit prilej de a fi împreună, îi suntem recunoscători iniţiatorului, moderatorului Zilei Poeziei – doamnei Margareta Pop, o gazdă minunată.

prof. Adrian ILIUŢĂ
Liceul Tehnologic Lechința

vineri, 14 martie 2014

Programul de formare continuă „Educaţie pentru mediu” – grupa 2

Succesul unui program de formare acreditat este dat nu doar de numărul de credite acumulate sau de atestatul care completează portofoliul personal al cursantului, necesare și acestea dar nu suficiente, ci și de calitatea programului de formare, cu tot ceea ce presupune acest lucru. Pentru a furniza un program de calitate nu este suficientă doar acreditarea programului, ci este necesară și formarea unei echipe de formatori care să conlucreze eficient pe parcursul celor patru ani de acreditare a programului. Și, mai ales, e nevoie ca tot ceea ce se face pe parcursul programului să fie făcut din pasiune pentru profesia noastră – de dascăl –, și așa considerată neimportantă într-o societate în care formalismul a luat locul valorii autentice.

De ce este important un program de formare continuă pe tema „Educație pentru mediu”? Deoarece mediul rămâne o prioritate a timpului nostru, cu atât mai mult cu cât presiunile asupra mediului se manifestă de foarte mult timp și din toate domeniile economice. În Uniunea Europeană se pune tot mai mult accentul pe o economie mai ecologică, nu numai competitivă, ca unul dintre obiectivele majore ale Strategiei Europa 2020, acest lucru regăsindu-se și în obiectivele naționale de implementare a strategiei. Iar aceste obiective vizează în primul rând educarea populației care se poate realiza prin conştientizarea impactului negativ, imediat şi în perspectivă, al poluării și prin formarea unor atitudini şi deprinderi responsabile şi constructive faţă de mediul înconjurător, în perspectivă, precum și prin realizarea imediată de proiecte comune şcoală-familie-comunitate pe teme ecologice.
Acest obiectiv se poate realiza în primul rând prin intermediul programelor de formare pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, în condițiile în care educaţia pentru mediu este din ce în ce mai mult integrată în învăţământ la toate nivelele, acest lucru fiind un motiv în plus pentru cadrele didactice, care reprezintă grupul-ţintă vizat de programul „Educaţie pentru mediu”, să îşi formeze competenţele teoretice şi practice necesare pentru o eficientă educaţie ecologică. Competenţele vizate prin program, fie că este vorba de competenţele generale ori de competenţele specifice corespunzătoare temelor propuse, răspund cu adevărat nevoilor resimțite la nivelul predării de către cadrele didactice, caracterul practic și, în același timp, novator al programului reprezentând elementele de bază în justificarea utilităţii programului de formare.
Programul, inclus in Oferta de programe de formare continuă, proiecte şi activităţi a CCD Bistrița-Năsăud pentru anul şcolar 2013-2014, a fost acreditat prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 3285/ 17.02.2012, ca modul mediu, categoria 3, cu un număr de 15 credite profesionale transferabile, având ca grup ţintă: directori, profesori, învăţători/ institutori, educatoare, cadre didactice de sprijin. Programul de formare „Educaţie pentru mediu” a început pentru grupa 2 în 17 ianuarie 2014, la sediul Casei Corpului Didactic, una dintre locațiile acreditate ale programului, cursanții participând în week-end și în timpul vacanței intersemestriale la cele 59 de ore ale programului. Finalizarea cursurilor acestei grupe a avut loc în data de 28.02.2014 cu evaluarea finală şi certificarea cursanţilor cu cele 15 credite profesionale transferabile.

Toate obiectivele cursului s-au realizat prin activităţi dinamice, activ-participative, care au combinat aspectele teoretice, conceptele, informaţiile de actualitate şi exerciţiile de grup şi individuale într-o manieră practică, astfel încât acestea să le permită cursanţilor să-şi exerseze abilităţile şi deprinderile însuşite în activităţile curente la clasă. Interdisciplinaritatea este o altă caracteristică definitorie a programului de formare, având în vedere diversitatea temelor şi modul de tratare diferenţiat al programului „Educaţie pentru mediu”, în funcţie de pregătirea de specialitate a formatorilor. Echipa de formatori este alcătuită din profesori de geografie, biologie, specialişti în horticultură, dar şi în legislaţie, formatori care au elaborat suporturile de curs și au realizat transmiterea conţinuturilor programului de formare.

Conţinuturile elaborate şi prezentate de formatori au cuprins o mare diversitate tematică și metodologică, reprezentând toate modulele programului de formare. Astfel, tema „Ştiinţa mediului, prezentată de d-na profesoară de biologie Elena Andron, director la Școala Gimnazială „Avram Iancu” Bistrița, a cuprins „Noţiuni generale de ecologie”, cu referire atât la definirea termenilor ecologici specifici, cât și la activități practice legate de relaţiile stabilite într-un ecosistem în urma intervenţiei omului în interiorul său, precum și descoperirea de soluții în rezolvarea problemelor de mediu.

„Poluarea şi protecţia mediului”, modul prezentat de d-na Doina Petrean, profesoară de geografie la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” Bistrița, însumând o varietate de probleme legate de poluare ca factor principal al degradării mediului, cu toate geosferele afectate de aceasta, precum și – principalul scop al programului – modalități de protecție a mediului ca imperativ al umanității și clasificarea ariilor protejate din județul nostru. Temele practice au ajutat la dezvoltarea competențelor personale ale formabililor în scrierea unor articole pe teme de mediu pentru „Ziarul ecologic”, produsul final al programului de formare.

„Legislaţia în domeniul mediului”, atât cea internaţională cât și cea din România, a fost prezentată într-un mod interactiv și interesant – un lucru de-a dreptul surprinzător pentru o temă percepută ca fiind strict teoretică și chiar rigidă – de către d-na Claudia Ladar, profesoară de biologie la Liceul Teoretic Sanitar Bistriţa și licențiată în drept.

„Managementul proiectelor de mediu” a constituit o altă temă vizată de programul de formare, o temă foarte utilă în contextul elaborării și realizării proiectelor de mediu în cadrul unităților școlare sau în parteneriat cu comunitatea. Formatoarea, d-na Anca Toniuc, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic Agricol Bistriţa, a prezentat această temă combinând aspectele teoretice (conceptul de proiect, tipurile de proiecte de mediu, scara şi complexitatea proiectelor de mediu) cu aspectele practice, astfel încât acestea să le permită cursanţilor să elaboreze și să realizeze efectiv proiecte de mediu în unitățile școlare de unde provin.

Un alt modul foarte apreciat de către cursanți a fost „Planeta verde – omul şi natura”, cuprinzând două subteme. Prima subtemă, „Stilul de viaţă sănătos mai aproape de natură” a fost prezentat de d-na profesoară Claudia Ladar într-o manieră foarte practică, formabilii având ca temă pentru portofoliu realizarea unui „Mini-ghid despre plantele medicinale” sau realizarea unui articol despre vitaminele naturale pentru „Ziarul ecologic” al programului. A doua subtemă, „Rolul spaţiilor verzi în combaterea poluării” a fost prezentată de d-na Nogy Carmen, profesoară la Liceul Tehnologic Agricol Bistriţa, specialistă în horticultură, și a constituit o introducere în universul „spațiilor verzi” atât de apreciate, începând de la amenajarea propriei grădini, până la fascinantele și elaboratele grădini și expoziții publice europene. Cursanții au avut ocazia să dobândească diverse cunoștințe, de la „Rolul spaţiilor verzi asupra sănătăţii omului” și „Clasificarea spaţiilor verzi” până la „Amenajarea şi întreţinerea unui spaţiu verde”.

Ultimul modul al programului, „Educaţie pentru mediu”, a cuprins trei subteme: „Întocmirea de programe pentru disciplinele opţionale”, „Studiul mediului prin activităţi de teren” și „Activităţi extracurriculare şi voluntariat”, fiecare dintre acestea constituind motiv de desfășurare a unor activități practice, realizate în Cabinetul de informatică al CCD Bistrița-Năsăud sau efectiv în teren. De altfel, toate activitățile s-au realizat în echipă, formabilii constituind grupe de lucru cu denumiri din domeniul ecologic: „Grupa ciupercuțelor”, „Laleaua pestriță”, „Trifoi cu patru foi” sau „Frunza verde”. În cadrul subtemei „Întocmirea de programe pentru disciplinele opţionale”, prezentată de d-na Olivia Duicu, formator național și profesoară de geografie, cursanții au realizat o programă școlară pentru un opțional pe teme de mediu, elaborarea programelor opționale fiind un factor important de gestionare eficientă a resurselor materiale și umane de la nivelul unităților școlare.

Subtema „Studiul mediului prin activităţi de teren”, prezentată într-un mod cu totul original – într-un tur al cetății medievale – având ca ghid turistic aceeași formatoare, d-na profesoară Olivia Duicu, formabilii au fost încântați de ascensiunea în turnul Bisericii Evanghelice din municipiul Bistriţa, experienţă unică pentru majoritatea participanţilor.

Subtema 3 a ultimului modul, numită „Activităţile extraşcolare şi ecoturismul” cuprinde ca tematică „Animaţia în centrele de loisir”, după modelul francez al animației și organizării activităților extrașcolare și al taberelor pentru copii, și „Activităţi extracurriculare şi voluntariat”, temă atât de actuală în condițiile în care turismul este practicat pe scară largă de toți cei care își doresc statutul de persoane civilizate, de la copiii de grădiniță până la seniorii pensionari, constituind o ocazie potrivită și pentru implicarea în acțiuni de voluntariat. Metodele și mijloace prin care pot fi transmise cunoștințele necesare pentru derularea acestor activități sunt cunoscute de către toate cadrele didactice din învățământ, ele trebuie doar prezentate într-o formă originală, interactivă, pentru a fi apreciate și diseminate în activitățile viitoare ale acestora. Formatoarea acestei teme este d-na profesoară de geografie Elena Egreta Marc, animator atestat, profesor metodist la CCD BN și responsabil al programului de formare.

Metodele şi tehnicile de evaluare, fie că este vorba de evaluarea pe parcurs sau de evaluarea finală, au fost adaptate conţinuturilor programului de formare, iar descriptorii de performanţă au fost stabiliţi în funcţie de sarcinile de lucru concrete corespunzătoare fiecărei teme şi subteme din program. Caracterul aplicativ, sub forma articolelor sau reportajelor pentru „Ziarul ecologic”, cu aplicabilitate imediată în orizontul local, a fost criteriul de bază în stabilirea sarcinilor de lucru, concretizate în produsele finale ale portofoliului cursanţilor.
Evaluarea finală s-a realizat sub forma activităţilor practice realizate în echipă, formabilii alegând și prezentând două teme, dintre temele realizate pentru portofoliu, în fața întregii grupe și a comisiei de evaluare, alcătuită din formatoarele programului.


Dar, înainte de finalizarea programului, cursanții au avut o activitate suplimentară, cu caracter aplicativ, o excursie de o zi la Turda, unde au „bătut cu piciorul” Cheile Turzii, ca niște adevărați turiști iubitori de natură, motiv de implicare și în acțiuni de voluntariat. După aceea, formabilii-turiști au vizitat Salina din Turda, un model de valorificare turistică a factorilor locali într-un mod care îmbină frumosul și utilul. Vechile ocne de sare, exploatate încă din vremea romanilor, au fost transformate într-un obiectiv turistic și de tratament modern, la standarde europene.



Având în vedere existenţa disciplinelor de cunoaştere a mediului în învăţământul primar, a disciplinelor care cuprind tematica mediului înconjurător în diferite specialităţi din trunchiul comun al disciplinelor şcolare predate în învăţământul gimnazial, dar şi în cadrul disciplinelor opţionale şi al activităţilor extraşcolare, pentru toate cadrele didactice din învăţământul preuniversitar apare de strictă necesitate achiziţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor practice în domeniul educaţiei pentru mediu. Pentru managerii, programul asigură motivaţia pentru introducerea în schemele orare a disciplinelor opţionale din acest domeniu şi le va oferi instrumente şi indicatori de evaluare a competenţelor subalternilor privind elaborarea proiectelor de mediu, a activităţilor curriculare şi extracurriculare desfăşurate pe teme ecologice.
Mai mult decât atât, programul de formare „Educație pentru mediu” constituie un prilej de diseminare a experienţelor didactice pozitive și de experimentare a unor noi practici profesionale în vederea identificării acelor teme, metode și mijloace care pot fi aplicate în activitatea curentă de la clasă. Modalităţile de formare prevalente în cadrul programului sunt interactive, atractive, constituind un motiv în plus ca formabilii să beneficieze într-un mod plăcut de informaţii corecte din punct de vedere ştiinţific şi metodic, conform exigenţelor contemporane ale civilizaţiei europene.

prof. Elena-Egreta Marc,
responsabil de program,
profesor metodist CCD Bistriţa-Năsăud

vineri, 21 februarie 2014

Curs de iniţiere în limba germană pentru adulţi

„Wer fremde Sprachen nicht kennt, weiß nichts von seiner eigenen.”
„Cel care nu cunoaște limbi străine nu știe nimic despre propria lui limbă.”
Johann Wolfgang von Goethe

În prezent, în condițiile globalizării, comunicării pe plan global, și implicit a circulației persoanelor și extinderii pieței de muncă, alături de limba engleză apare tot mai evidentă necesitatea cunoașterii limbii germane, solicitată pe plan european și datorită oportunităților oferite de piața muncii din Germania.
Limba germană este limbă oficială în mai multe țări europene (Germania, Austria și Liechtenstein), una din limbile oficiale în alte țări (Belgia, Elveția și Luxemburg), precum și limbă oficială regională în unele regiuni europene (regiunea autonomă Tirolul de Sud din nordul Italiei, Raionul național german Halbstadt din Rusia și Raionul național german Azovo din Rusia) și are statut de limbă co-oficială locală într-o serie de localități din Danemarca, Polonia, Slovacia, Ungaria și România. Până în 1990 a fost și una dintre limbile oficiale ale Namibiei iar din 1990 este limba națională.
Totodată, germana este una dintre cele trei limbi de lucru ale Comisiei Europene (alături de franceză și engleză), una dintre cele cinci limbi de lucru ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, una dintre cele șase limbi oficiale ale OSCE și una din cele patru limbi oficiale ale Asociației Europene de Liber Schimb.
Limba germană rămâne cea de-a treia limbă străină studiată în lume (după engleză și franceză) și acest lucru a fost luat în considerare de către Casa Corpului Didactic a județului Bistrița-Năsăud care a ieşit în întâmpinarea cererii din întreaga comunitate, nu numai a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, încă de acum patru ani când au debutat Cursurile de iniţiere în limbi străine pentru adulţi, de învățare a limbilor engleză, franceză, germană şi italiană, cursuri cuprinse în „Oferta de programe de formare continuă, proiecte şi activităţi” a CCD BN.
Astfel, deoarece exigenţele contemporane ale civilizaţiei şi şcolii europene cuprind și educaţia pe tot parcursul vieţii, care constituie nu numai un drept ci și o condiție a dezvoltării de responsabilități și independențe profesionale, un număr din ce în ce mai mare de adulți de diferite profesii participă la aceste cursuri care le asigură un nivel al competenţelor lingvistice de bază, cel puţin la nivelurile A1 şi A2 ale Cadrului Comun European de Referinţă pentru limbi.
Deși numărul celor care studiază limbi străine în școală este foarte mare, cei care ajung să stăpânească limbile studiate la un nivel suficient sunt relativ puțini deoarece învăţarea unei limbi străine este un proces de durată, având în vedere diferenţele semnificative între diferitele sisteme lingvistice ale limbilor străine studiate şi cel al limbii române. Cu atât mai mult studiul limbii germane cere un efort deosebit datorită diferențelor dintre structurile celor două limbi situate în categorii diferite, una în categoria limbilor germanice și alta în cea a limbilor romanice. Tocmai de aceea este de apreciat efortul cursanților înscriși la cursul de germană care vor parcurge cele 80 de ore, în două module a câte 40 de ore fiecare, și care se desfășoară din luna ianuarie până în luna iunie 2014, cursanții participând în fiecare sâmbătă la cele patru ore ale cursului de limba germană. Formatoarea este Cotuțiu Mihaela-Ioana, profesor de specialitate, gradul didactic I, titulară la Colegiul Tehnic INFOEL Bistrița și examinator acreditat ECL (European Consortium for the Certificate of Attainment in Modern Languages).
Cursul de inițiere în limba germană pentru adulți se va finaliza cu evaluarea și certificarea cursanților care vor absolvi cele două module până la sfârșitul anului școlar în curs. Și, având în vedere interesul crescut pentru studiul limbilor străine al adulților de toate vârstele și profesiile, se impune în continuare dezvoltarea competenţelor lingvistice nu numai ale elevilor și studenților ci și ale celor care doresc să beneficieze de piața de muncă germană sau, pur și simplu, să își împrospăteze cunoștințele de bază acumulate în anii de școală.
În condițiile exploziei informaţionale din toate domeniile vieţii, nu numai politice și economice, dar şi sociale, învățarea limbii germane poate aduce o mulțime de beneficii, fie la serviciu unde se poate purta o conversație cu partenerii sau colegii de peste hotare sau cu potențialii clienți, fie în vacanțe, când se pot exersa cunoștințele dobândite conversând cu vorbitorii nativi.
Oricare ar fi contextul social în care vor fi utilizate cunoștințele și deprinderile dobândite în cadrul cursurilor de inițiere în limbi străine pentru adulți derulate prin Casa Corpului Didactic, acestea vor constitui baza studiului limbilor moderne, care va constitui punctul de pornire în studiul aprofundat, odată cu efortul constant pentru o cât mai bună însuşire a limbii străine, cu dezvoltarea interdependentă a celor patru deprinderi: ascultare, vorbire, citire, scriere. Acest efort intelectual de dorit pentru toţi indivizii care doresc să se ridice la nivelul exigenţelor societăţii actuale îi va ajuta pe absolvenți să comunice eficient în aceste limbi, atât oral cât și în scris.

profesor metodist Elena Egreta Marc
CCD Bistrița-Năsăud

vineri, 1 noiembrie 2013

Ziua europeană a limbilor străine – 2013

Întâlnirea metodică din data de 26.09.2013 de la Casa Corpului Didactic Bistrița-Năsăud, a fost organizată cu ocazia sărbătoriri ZILEI EUROPENE A LIMBILOR STRĂINE.

Programul acestei manifestări a fost unul amplu care a cuprins:
  • Întâlnire cu managerul Bibliotecii Județene Bistrița-Năsăud, scriitorul Ioan Pintea. Cu bunăvoința și dăruirea cunoscute față de carte, bibliotecă și bibliotecari, domnul Ioan Pintea ne-a oferit sprijin în elaborarea de parteneriate și ne-a susținut îndemnându-ne să ne iubim meseria și să fim demni de ea. I-am mulțumit pentru venirea înspre noi, bibliotecarii școlari și credem că legătura cu Biblioteca Județeană și parteneriatele viitoare sunt în favoarea noastră. Ne dorim parteneriate cu Biblioteca Județeană pentru că noi suntem cei care avem de câștigat – felul în care biblioteca își desfășoară și își promovează activitățile este remarcabil – iar aceste legături contribuie la dezvoltarea profesiei, depășirea crizelor în structurile noastre, intercunoaștere și interrelaționare.

  • Dezbatere „Biblioteca școlară o nouă abordare – Propuneri legislative”. Au avut loc discuții și informări pe tema proiectului de modificare a Legii 334/2002, care în forma sa actuală nu mai poate fi aplicată în biblioteci din cauza faptului că, pe de o parte prin unele articole ale sale intră în contradicţie cu alte legi în vigoare, iar pe de altă parte există articole care nu mai corespund evoluţiei bibliotecilor româneşti.
  • Note informative privind desfăşurarea lucrărilor Conferinţei Naţionale a Asociației Bibliotecarilor din România cu tema „Biblioteca – cercetare, cunoaștere, cultură” organizată la Oradea în perioada 4-6 septembrie 2013. S-au prezentat noutățile privind realitățile și perspectivele domeniului biblioteconomic. De asemenea s-au dat informații despre apariția editorială a „Tratatului de biblioteconomie”, vol. 1, o lucrare colectivă fundamentală pentru biblioteconomia românească, coordonată de prof. univ. dr. Mircea Regneală. Ca în fiecare an, au fost acordate premii și distincții ABR pentru realizări profesionale și științifice deosebite. În acest an premiul Spiru Haret i-a fost acordat colegei noastre, bibliotecara Colegiului Național Andrei Mureșanu – Butuza Nicoleta Paula.


  • Lansarea cărții: „Bistrița-Năsăud – minighid turistic”, tradusă în 5 limbi europene, autor Elena Egreta Marc, apărută la Editura Nova Didactica a Casei Corpului Didactic Bistrița-Năsăud. Cartea a fost prezentată de bibliotecar Pop Margareta, profesor metodist, dr. Dan Aurelia, cursanți de la cursul de engleză organizat de CCD, ing. Radulovici Domnița și prof. Flămând Betty, care au dat un feed-back pozitiv cursurilor de limba engleză la care autoarea ghidului este formatoare, exprimându-și nerăbdarea de a studia la curs varianta în limba engleză a cărții prezentate. Scriitoarea Victoria Fătu Nalațiu, a avut următoarea intervenție în cadrul lansării, subliniind importanța cunoașterii limbilor străine în comunicarea interculturală. Doamna Nalațiu a vorbit și despre prezența unei delegații bistrițene la Paris din care și domnia sa a făcut parte, ca premiantă UNICEF, prin EUROPOESIA.

A participat din partea ISJ BN, inspector de specialitate – limbi străine – prof. Lupșan Viorelia.

Margareta Pop,
Bibliotecar CCD

luni, 7 octombrie 2013

Cursul de limba engleză – pașaport pentru cetățeanul european

„În actul de învăţare, nu se ştie cine dă şi cine primeşte.”
Constantin Noica

A devenit deja tradiție ca la începutul lunii septembrie activitățile Casei Corpului Didactic să fie inaugurate de cursul de engleză din Oferta de programe de formare continuă, proiecte și activități pentru anul școlar în curs. De fapt, cursul de engleză se încadrează într-un proiect mai extins care cuprinde mai multe activități, de la excursii și seri distractive până la participarea la seri literare și activități de voluntariat, într-un efort comun profesor-cursanți, asumat cu plăcere de către toți participanții.
De ce este atât de solicitat și apreciat cursul de engleză ne spun chiar cursanții care participă la acest program.
Astfel, doamna profesor Sorina-Gabriela Costea scrie în paginile revistei Didactica Nova, revista lunară a Casei Corpului Didactic, ce înseamnă cursul de engleză pentru cursanții înscriși în diferite grupe, pe niveluri diferite de studiu, iar doamna profesor Daniela Hăngănuț – în aceeași publicație – subliniază importanța studiului limbii engleze în special în cadrul programelor de formare pentru adulți.

„Five o'clock tea” (Ceaiul de la ora cinci)

„Aproape de câte ori deschizi televizorul, unul dintre subiectele dezbătute acolo este starea „catastrofală” a învățământului românesc. Reporteri panicați (și, în treacăt fie spus, de multe ori certați cu gramatica) anunță (cu vocile acelea cu care, de obicei, se anunță marile catastrofe) ba că examenul de bacalaureat a fost luat numai de 30 și nu mai știu câte procente din candidații prezenți, ba că a fost fraudat examenul de admitere de nu știu unde, ba că profesorii X și Y au luat mită și sunt cercetați penal etc., etc.

Despre ce este bun în învățământul românesc însă nimic sau mai nimic. Motivația? Lucrurile bune nu cresc audiența – se spune. Și cum mas-media noastră este majoritar comercială...
Cred totuși că lucrurile bune trebuie popularizate pentru că sunt dătătoare de speranță și, în vremurile pe care le trăim, speranța este foarte importantă.
Și dacă, de obicei, se vorbește numai despre ce se petrece în marile orașe, voi relata despre ceva ce se petrece în micul, bătrânul, frumosul și, în general, îngrijitul nostru oraș, Bistrița.
Locul de desfășurare? Casa Corpului Didactic. Protagonistă? Profesoara Elena-Egreta Marc.
Despre ce este vorba? Despre un curs de engleză pentru adulți. Început modest în anul școlar 2010-2011 cu două grupe de începători, continuat în anul școlar 2011-2012 cu o grupă de începători și una de intermediari, a ajuns în anul școlar 2012-2013 la patru grupe: două de începători, una de intermediari și una de avansați (la care se vor adăuga una de „excelență” și, la presiunea foștilor cursanți, una de „superavansați”). Fiecare grupă are între 15 și 20 de cursanți.
Vârstele cursanților sunt foarte diferite: de la 20 la peste 70 de ani. Motivația lor este diversă: de la tineretul care învață engleza în speranța găsirii unui loc de muncă în străinătate, la părinții și bunicii care doresc ca, atunci când își vor vizita copiii stabiliți în America, Anglia, Irlanda, Australia etc., să se poată înțelege cu oamenii de acolo și cu propriii nepoți, la cei de vârsta a treia care vor „să nu le moară neuronii” (este un citat din cuvântarea la banchet a unui cursant), la cei pasionați pur și simplu de studiul limbilor străine și de învățătură în general (este și cazul subsemnatei).
Motivul cel mai important însă și general pentru toți cursanții este calitatea orelor care se oferă aici.

Manualele după care se învață sunt manuale scrise de d-na prof. Elena-Egreta Marc. Eroii textelor didactice sunt chiar cursanții. Manualele nu prezintă numai limba engleză ca instrument de comunicare ci sunt și un compendiu de istorie, cultură și civilizație ale poporului englez și ale popoarelor vorbitoare de engleză.

Orele doamnei profesoare Elena-Egreta Marc se remarcă, în primul rând, prin caracterul lor modern și interesant. În oră se vorbește tot timpul în engleză. Cursanții au toți nume englezești („nume de scenă”). Se ascultă și se vizionează filme (în care actorii fac conversație uzuală pe diferite teme) și video-clipuri (cu textele proiectate pe ecran în timp ce se vorbește sau se cântă), se servește, în pauza dintre ore, la ora cinci, un ceai (de aici numele cursului: „Five o'clock tea”), se sărbătoresc, după modelul englezesc (sau american): Crăciunul, Anul Nou, Ziua lui Guy Fawkes, Halloween-ul, Ziua Sf. Valentin (cursanții se costumează pentru aceste zile și întocmesc portofolii privind semnificația acestor sărbători, modul lor de desfășurare – bineînțeles în engleză). S-a făcut o excursie la Londra unde cursanții au pregătit, în engleză, prezentări ale monumentelor și locurilor vizitate.
În timpul orelor, toată lumea ajunge să citească, să vorbească, să scrie. Profesoara corectează, cu răbdare, fiecare cursant. Toate traducerile sunt corectate împreună cu cursanții și scrise pe foi afișate în sala de curs (pe care cursanții le pot, ulterior, consulta din nou). Profesoara oferă numeroase sinonime, expresii și rezolvă și rezolvă cazurile de omofonie. Totul este extrem de clar și variat. Se spun glume, se fac comentarii, se râde mult (umorul englezesc este celebru), se cântă – totul în engleză, evident. Comentariile mai amuzante sunt scrise pe foi și afișate pe pereți – pentru a fi văzute de toate grupele.
Ce este însă foarte impresionant? Mulțumirea din ochii celor care s-au prezentat la un interviu și au fost admiși, bucuria din ochii acelora care, reîntorși din străinătate, povestesc cât de bine, din punct de vedere lingvistic, s-au descurcat acolo, fericirea celor care au reușit să-și împlinească un vis: cel de a vorbi engleza. Este și cazul celei care semnează aceste rânduri.”
(prof. Sorina-Gabriela COSTEA)

De ce să mai înveți?

„De ce să mai înveți o limbă străină când... ai deja două, trei specializări și gradul didactic I și poate... cinci sau zece ani până la mult controversata pensie?
Are sens să mergi săptămânal la cursul de engleză? Uneori să faci chiar două, trei ore numai pe drum să ajungi la timp la curs?
Sunt întrebări pe care multe persoane și le pun sau, reprezintă câteva motive pentru a rămâne studiul unei limbi străine doar în faza de dorință.

Să spui exact ce gândești și ce simți cu deplină ușurință este o plăcere pe care o poți avea când vorbești o limbă străină, să te exprimi elegant și fluent fără teamă de ridicol.
Poți să știi multe cuvinte, expresii, ceva gramatică a limbii engleze dar s-ar putea să ai nevoie de multe lucruri pentru a trece cu brio o discuție liberă care poate fi oriunde: în sala de clasă, într-un grup de prieteni, într-un locaș de cult, la o acțiune de voluntariat, în spital, în excursie, într-o mobilitate, în aeroport și în multe alte locuri.
La ora actuală în lume sunt circa un miliard de vorbitori de limbă engleză, aproape întreaga informație stocată în calculatoarele din întreaga lume este în limba engleză, informația științifică este în limba engleză, vasta lume a Internetului folosește predominant limba engleză, pe toate continentele lumea afacerilor este dominată de limba engleză.
Pe lângă toate acestea, limba engleză este o limbă melodioasă, cu un vocabular bogat, cu o bună flexibilitate, cu mult umor, o limbă ușor de asimilat și care îți poate deschide accesul direct la o parte importantă a literaturii universale.
Să înveți o limbă străină reprezintă un mod de a face față cu ușurință noilor cerințe de viață. La momentul actual, analfabet nu înseamnă să nu știi să scrii și să citești ci să nu poți să comunici măcar într-o limbă străină.
Cei care au absolvit în luna iulie 2013 anul I al cursului „Five o'clock tea – English for beginners” la Casa Corpului Didactic din Bistrița, coordonat de profesor Elena Egreta Marc, începând cu luna septembrie au devenit cursanți ai „We love English – intermediate student's book”.
După absolvirea anului I timp de 80 de ore, cursanții (profesori, medici, ingineri, economiști) și-au dezvoltat competențe lingvistice (echivalent cu nivelurile A1 și A2 ale Cadrului Comun European), competențe de comunicare și competențe psihosociale.”
(prof. Daniela HĂNGĂNUȚ)

Gândurile cursanților puse în cuvinte, chiar dacă nu „in English” (sintagmă ce a devenit un laitmotiv al cursului de limba engleză), reprezintă feedback-ul cel mai motivant pentru continuarea unui proiect devenit „de suflet” pentru toți participanții.

Profesor metodist Elena Egreta MARC
Casa Corpului Didactic