Poezia unei zile la Casa Corpului Didactic Bistrița-Năsăud

Ziua Internaţională a Poeziei a fost una luminoasă, dinspre exterior spre interior, şi anul acesta la Bistriţa. Prin atenţia doamnei Margareta Pop, bibliotecarul Casei Corpului Didactic, frumuseţea creaţiei lirice a devenit un eveniment care a oprit risipirea timpului.

Lucruri subtile şi de bun gust au fost pregătite pentru oaspeţii poeziei în incinta bibliotecii CCD BN. Astfel, pe lângă gazda mai sus amintită, care a şi moderat întâmplările zilei, Ionela Nuşfelean a reuşit să surprindă publicul prin evantaiele multicolore (adevărate curcubeie lirice) constituite din poezii selectate cu grijă. În centrul spaţiului de dialog au fost aduse mănunchiuri poetice de câte şapte înmulţite de trei ori. Au existat şapte poeţi bistriţeni, şapte poeţi în devenire, şapte poeţi universali, fiecare dintre ei reprezentaţi de către o creaţie lirică. Toate acestea, însumate, au avut ca rezultat o „altă matematică”, Poezia însăşi.

Primii care au fost invitaţi să aducă poezia în scenă au fost poeţii bistriţeni. Victor Ştir, Menuţ Maximinian, Victoria Fătu-Nalaţiu, Mirela Orban, Andreea Gal au citit din creaţiile proprii şi au răspândit emoţie. Alţi doi poeţi, Olimpiu Nuşfelean şi David Dorian, au fost recitaţi de către două iubitoare de poezie, fiind prezenţi prin esenţa creaţiei lor, versul. Descinderea acestor poeţi în public a fost, aşa cum s-a şi spus, motiv de bucurie reciprocă: aceea a poetului care iese din carte şi îşi vede cititorul reacţionând la poezia spusă şi aceea a degustătorului de liric (ieşit din anonimat, căpătând o înfăţişare) care observă înfiorarea slujitorului versului. E bucuria atingerii poeziei vii, izvorând şi transmițându-se direct.

De la poeţii consacraţi au primit cuvântul poeţii în devenire, şapte elevi care prin versurile lor au arătat nu doar că tinerii mai ştiu să scrie (bine), dar şi că poezia se încăpăţânează să rămână mereu tânără. Chiar dacă hainele pe care aceasta din urmă le îmbracă se mai şi schimbă. Şi-au etalat frăgezimea şi fragilitatea „limbii poezeşti” Antonia Chiciudean, Antonius Chiciudean, Teodor Encean (toţi trei de la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”), Ioana-Ilinca Moldovan (Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare”), Roxana Deac (Liceul Tehnologic Lechinţa), Paula Suciu (Şcoala. Gimnazială „Avram Iancu”), Larisa Florea (Colegiul Tehnic „Grigore Moisil”), elevii bistriţeni fiind, de ani buni, şi membri ai cercului de creaţie literară la Palatul Copiilor. Nu doar că aceşti tineri poeţi au recitat cu suflet cald şi proaspăt, dar au făcut ca toţi cei prezenţi să rezoneze la melodia versurilor lor. O muzică a unor cuvinte simple, spuse însă copilăreşte. Căci aceasta este probabil minunea poeziei: de a te înfiora precum promisiunea primăverii.

Un moment aparte s-a dorit a fi şi oferirea unor preţioase „flori lirice” tuturor bibliotecarilor şcolari participanţi la eveniment. Astfel, organizatorii au dăruit poezii din creaţia Anei Blandiana, toate având autograful autoarei. Ca o încununare a frumosului, au fost recitate şi împărtăşite şapte dintre poeziile blandiene.

Finalul manifestării a coincis cu trecerea spre universalitatea poeziei. A fost un microrecital adunând laolaltă şapte poeţi universali susţinut atât de profesorii Ionela Nuşfelean, Ioan Sabin Mureşan şi Adrian Iliuţă, cât şi de elevii coordonaţi de aceştia. Din corola de minuni a poeţilor s-au numărat printre cei selectaţi Serghei Esenin, Rainer Maria Rilke, Shakespeare, Rabindranath Tagore, Sylvia Plath, J.L. Borges, Ana Blandiana. Alegerea Poetei noastre ca poet universal nu a fost deloc întâmplătoare, fiind un ambasador liric incontestabil, arătându-i-se o dublă preţuire: pe de o parte, pentru că ne aflăm în proximitatea zilei de naştere a locuitoarei „Patriei A4”, pentru afinităţile Micilor Blandieni Bistriţeni faţă de cea împreună cu care formează „Persoana întâi plural”, pe de altă parte.

Dezbaterea despre muzica din interiorul poeziei a închis, ca nişte coperte, prinosul de lirică vie care s-a revărsat în sala bibliotecii. Poezia este cea care reuşeşte să facă din cuvinte necuvinte, din gravitaţie levitaţie, din incolor curcubeu, din gălăgie melodie. Ea este motivul opririi noastre din iureşul nebun al vieţii şi ascultarea liniştii sufletului, ea este pauza albă şi tăcută dintre rânduri. Prin intermediul poeziei încetăm a avea „picioarele pe pământ”, începem să fim „cu capul în nori”. Şi, mai ales, începem să fim…

Iată de ce cred că 21 martie poate aduce un echilibru vieţilor noastre. Proza zilelor e mântuită de Poezia unei zile.

Pentru acest deosebit prilej de a fi împreună, îi suntem recunoscători iniţiatorului, moderatorului Zilei Poeziei – doamnei Margareta Pop, o gazdă minunată.

prof. Adrian ILIUŢĂ

Liceul Tehnologic Lechința

ALBUM

Programul de formare continuă „Educaţie pentru mediu” – grupa 2

Succesul unui program de formare acreditat este dat nu doar de numărul de credite acumulate sau de atestatul care completează portofoliul personal al cursantului, necesare și acestea dar nu suficiente, ci și de calitatea programului de formare, cu tot ceea ce presupune acest lucru. Pentru a furniza un program de calitate nu este suficientă doar acreditarea programului, ci este necesară și formarea unei echipe de formatori care să conlucreze eficient pe parcursul celor patru ani de acreditare a programului. Și, mai ales, e nevoie ca tot ceea ce se face pe parcursul programului să fie făcut din pasiune pentru profesia noastră – de dascăl –, și așa considerată neimportantă într-o societate în care formalismul a luat locul valorii autentice.

De ce este important un program de formare continuă pe tema „Educație pentru mediu”? Deoarece mediul rămâne o prioritate a timpului nostru, cu atât mai mult cu cât presiunile asupra mediului se manifestă de foarte mult timp și din toate domeniile economice. În Uniunea Europeană se pune tot mai mult accentul pe o economie mai ecologică, nu numai competitivă, ca unul dintre obiectivele majore ale Strategiei Europa 2020, acest lucru regăsindu-se și în obiectivele naționale de implementare a strategiei. Iar aceste obiective vizează în primul rând educarea populației care se poate realiza prin conştientizarea impactului negativ, imediat şi în perspectivă, al poluării și prin formarea unor atitudini şi deprinderi responsabile şi constructive faţă de mediul înconjurător, în perspectivă, precum și prin realizarea imediată de proiecte comune şcoală-familie-comunitate pe teme ecologice.

Acest obiectiv se poate realiza în primul rând prin intermediul programelor de formare pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, în condițiile în care educaţia pentru mediu este din ce în ce mai mult integrată în învăţământ la toate nivelele, acest lucru fiind un motiv în plus pentru cadrele didactice, care reprezintă grupul-ţintă vizat de programul „Educaţie pentru mediu”, să îşi formeze competenţele teoretice şi practice necesare pentru o eficientă educaţie ecologică. Competenţele vizate prin program, fie că este vorba de competenţele generale ori de competenţele specifice corespunzătoare temelor propuse, răspund cu adevărat nevoilor resimțite la nivelul predării de către cadrele didactice, caracterul practic și, în același timp, novator al programului reprezentând elementele de bază în justificarea utilităţii programului de formare.

Programul, inclus in Oferta de programe de formare continuă, proiecte şi activităţi a CCD Bistrița-Năsăud pentru anul şcolar 2013-2014, a fost acreditat prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 3285/ 17.02.2012, ca modul mediu, categoria 3, cu un număr de 15 credite profesionale transferabile, având ca grup ţintă: directori, profesori, învăţători/ institutori, educatoare, cadre didactice de sprijin. Programul de formare „Educaţie pentru mediu” a început pentru grupa 2 în 17 ianuarie 2014, la sediul Casei Corpului Didactic, una dintre locațiile acreditate ale programului, cursanții participând în week-end și în timpul vacanței intersemestriale la cele 59 de ore ale programului. Finalizarea cursurilor acestei grupe a avut loc în data de 28.02.2014 cu evaluarea finală şi certificarea cursanţilor cu cele 15 credite profesionale transferabile.

Toate obiectivele cursului s-au realizat prin activităţi dinamice, activ-participative, care au combinat aspectele teoretice, conceptele, informaţiile de actualitate şi exerciţiile de grup şi individuale într-o manieră practică, astfel încât acestea să le permită cursanţilor să-şi exerseze abilităţile şi deprinderile însuşite în activităţile curente la clasă. Interdisciplinaritatea este o altă caracteristică definitorie a programului de formare, având în vedere diversitatea temelor şi modul de tratare diferenţiat al programului „Educaţie pentru mediu”, în funcţie de pregătirea de specialitate a formatorilor. Echipa de formatori este alcătuită din profesori de geografie, biologie, specialişti în horticultură, dar şi în legislaţie, formatori care au elaborat suporturile de curs și au realizat transmiterea conţinuturilor programului de formare.

Conţinuturile elaborate şi prezentate de formatori au cuprins o mare diversitate tematică și metodologică, reprezentând toate modulele programului de formare. Astfel, tema „Ştiinţa mediului”, prezentată de d-na profesoară de biologie Elena Andron, director la Școala Gimnazială „Avram Iancu” Bistrița, a cuprins „Noţiuni generale de ecologie”, cu referire atât la definirea termenilor ecologici specifici, cât și la activități practice legate de relaţiile stabilite într-un ecosistem în urma intervenţiei omului în interiorul său, precum și descoperirea de soluții în rezolvarea problemelor de mediu.

„Poluarea şi protecţia mediului”, modul prezentat de d-na Doina Petrean, profesoară de geografie la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” Bistrița, însumând o varietate de probleme legate de poluare ca factor principal al degradării mediului, cu toate geosferele afectate de aceasta, precum și – principalul scop al programului – modalități de protecție a mediului ca imperativ al umanității și clasificarea ariilor protejate din județul nostru. Temele practice au ajutat la dezvoltarea competențelor personale ale formabililor în scrierea unor articole pe teme de mediu pentru „Ziarul ecologic”, produsul final al programului de formare.

„Legislaţia în domeniul mediului”, atât cea internaţională cât și cea din România, a fost prezentată într-un mod interactiv și interesant – un lucru de-a dreptul surprinzător pentru o temă percepută ca fiind strict teoretică și chiar rigidă – de către d-na Claudia Ladar, profesoară de biologie la Liceul Teoretic Sanitar Bistriţa și licențiată în drept.

„Managementul proiectelor de mediu” a constituit o altă temă vizată de programul de formare, o temă foarte utilă în contextul elaborării și realizării proiectelor de mediu în cadrul unităților școlare sau în parteneriat cu comunitatea. Formatoarea, d-na Anca Toniuc, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic Agricol Bistriţa, a prezentat această temă combinând aspectele teoretice (conceptul de proiect, tipurile de proiecte de mediu, scara şi complexitatea proiectelor de mediu) cu aspectele practice, astfel încât acestea să le permită cursanţilor să elaboreze și să realizeze efectiv proiecte de mediu în unitățile școlare de unde provin.

Un alt modul foarte apreciat de către cursanți a fost „Planeta verde – omul şi natura”, cuprinzând două subteme. Prima subtemă, „Stilul de viaţă sănătos mai aproape de natură” a fost prezentat de d-na profesoară Claudia Ladar într-o manieră foarte practică, formabilii având ca temă pentru portofoliu realizarea unui „Mini-ghid despre plantele medicinale” sau realizarea unui articol despre vitaminele naturale pentru „Ziarul ecologic” al programului. A doua subtemă, „Rolul spaţiilor verzi în combaterea poluării” a fost prezentată de d-na Nogy Carmen, profesoară la Liceul Tehnologic Agricol Bistriţa, specialistă în horticultură, și a constituit o introducere în universul „spațiilor verzi” atât de apreciate, începând de la amenajarea propriei grădini, până la fascinantele și elaboratele grădini și expoziții publice europene. Cursanții au avut ocazia să dobândească diverse cunoștințe, de la „Rolul spaţiilor verzi asupra sănătăţii omului” și „Clasificarea spaţiilor verzi” până la „Amenajarea şi întreţinerea unui spaţiu verde”.

Ultimul modul al programului, „Educaţie pentru mediu”, a cuprins trei subteme: „Întocmirea de programe pentru disciplinele opţionale”, „Studiul mediului prin activităţi de teren” și „Activităţi extracurriculare şi voluntariat”, fiecare dintre acestea constituind motiv de desfășurare a unor activități practice, realizate în Cabinetul de informatică al CCD Bistrița-Năsăud sau efectiv în teren. De altfel, toate activitățile s-au realizat în echipă, formabilii constituind grupe de lucru cu denumiri din domeniul ecologic: „Grupa ciupercuțelor”, „Laleaua pestriță”, „Trifoi cu patru foi” sau „Frunza verde”. În cadrul subtemei „Întocmirea de programe pentru disciplinele opţionale”, prezentată de d-na Olivia Duicu, formator național și profesoară de geografie, cursanții au realizat o programă școlară pentru un opțional pe teme de mediu, elaborarea programelor opționale fiind un factor important de gestionare eficientă a resurselor materiale și umane de la nivelul unităților școlare.

Subtema „Studiul mediului prin activităţi de teren”, prezentată într-un mod cu totul original – într-un tur al cetății medievale – având ca ghid turistic aceeași formatoare, d-na profesoară Olivia Duicu, formabilii au fost încântați de ascensiunea în turnul Bisericii Evanghelice din municipiul Bistriţa, experienţă unică pentru majoritatea participanţilor.

Subtema 3 a ultimului modul, numită „Activităţile extraşcolare şi ecoturismul” cuprinde ca tematică „Animaţia în centrele de loisir”, după modelul francez al animației și organizării activităților extrașcolare și al taberelor pentru copii, și „Activităţi extracurriculare şi voluntariat”, temă atât de actuală în condițiile în care turismul este practicat pe scară largă de toți cei care își doresc statutul de persoane civilizate, de la copiii de grădiniță până la seniorii pensionari, constituind o ocazie potrivită și pentru implicarea în acțiuni de voluntariat. Metodele și mijloace prin care pot fi transmise cunoștințele necesare pentru derularea acestor activități sunt cunoscute de către toate cadrele didactice din învățământ, ele trebuie doar prezentate într-o formă originală, interactivă, pentru a fi apreciate și diseminate în activitățile viitoare ale acestora. Formatoarea acestei teme este d-na profesoară de geografie Elena Egreta Marc, animator atestat, profesor metodist la CCD BN și responsabil al programului de formare.

Metodele şi tehnicile de evaluare, fie că este vorba de evaluarea pe parcurs sau de evaluarea finală, au fost adaptate conţinuturilor programului de formare, iar descriptorii de performanţă au fost stabiliţi în funcţie de sarcinile de lucru concrete corespunzătoare fiecărei teme şi subteme din program. Caracterul aplicativ, sub forma articolelor sau reportajelor pentru „Ziarul ecologic”, cu aplicabilitate imediată în orizontul local, a fost criteriul de bază în stabilirea sarcinilor de lucru, concretizate în produsele finale ale portofoliului cursanţilor.

Evaluarea finală s-a realizat sub forma activităţilor practice realizate în echipă, formabilii alegând și prezentând două teme, dintre temele realizate pentru portofoliu, în fața întregii grupe și a comisiei de evaluare, alcătuită din formatoarele programului.

Dar, înainte de finalizarea programului, cursanții au avut o activitate suplimentară, cu caracter aplicativ, o excursie de o zi la Turda, unde au „bătut cu piciorul” Cheile Turzii, ca niște adevărați turiști iubitori de natură, motiv de implicare și în acțiuni de voluntariat. După aceea, formabilii-turiști au vizitat Salina din Turda, un model de valorificare turistică a factorilor locali într-un mod care îmbină frumosul și utilul. Vechile ocne de sare, exploatate încă din vremea romanilor, au fost transformate într-un obiectiv turistic și de tratament modern, la standarde europene.

Având în vedere existenţa disciplinelor de cunoaştere a mediului în învăţământul primar, a disciplinelor care cuprind tematica mediului înconjurător în diferite specialităţi din trunchiul comun al disciplinelor şcolare predate în învăţământul gimnazial, dar şi în cadrul disciplinelor opţionale şi al activităţilor extraşcolare, pentru toate cadrele didactice din învăţământul preuniversitar apare de strictă necesitate achiziţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor practice în domeniul educaţiei pentru mediu. Pentru managerii, programul asigură motivaţia pentru introducerea în schemele orare a disciplinelor opţionale din acest domeniu şi le va oferi instrumente şi indicatori de evaluare a competenţelor subalternilor privind elaborarea proiectelor de mediu, a activităţilor curriculare şi extracurriculare desfăşurate pe teme ecologice.

Mai mult decât atât, programul de formare „Educație pentru mediu” constituie un prilej de diseminare a experienţelor didactice pozitive și de experimentare a unor noi practici profesionale în vederea identificării acelor teme, metode și mijloace care pot fi aplicate în activitatea curentă de la clasă. Modalităţile de formare prevalente în cadrul programului sunt interactive, atractive, constituind un motiv în plus ca formabilii să beneficieze într-un mod plăcut de informaţii corecte din punct de vedere ştiinţific şi metodic, conform exigenţelor contemporane ale civilizaţiei europene.

prof. Elena-Egreta Marc,

responsabil de program,

profesor metodist CCD Bistriţa-Năsăud

ALBUM

Mediu 2